Relax Community

    Foto

    buna am o intrebare



    • Por favor, inicie sesiуn para responder

    Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

    la data de Lun Oct 28, 2013 2:36 pm
    Fuera de lнnea
    la data de Lun Oct 28, 2013 2:36 pm



    regele
    User

    User
    persoana care detine servar cs , ma accepta sau caut alta parte ?

    Vezi profilul utilizatorului

    la data de Lun Oct 28, 2013 5:02 pm
    Fuera de lнnea
    la data de Lun Oct 28, 2013 5:02 pm



    Sandu
    User

    User
    Cind intra pe forum o sa te accepte acum vezi ca nui nici pe skype nui

    Vezi profilul utilizatorului

    la data de Mar Oct 29, 2013 5:31 am
    Fuera de lнnea
    la data de Mar Oct 29, 2013 5:31 am

    [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
    Topic closed 

    Vezi profilul utilizatorului

    la data de Mar Oct 29, 2013 1:38 pm
    Fuera de lнnea
    la data de Mar Oct 29, 2013 1:38 pm



    Sandu
    User

    User
    Tea acceptat cererea Topic closed 

    Vezi profilul utilizatorului

    la data de Joi Noi 21, 2013 6:19 pm
    Fuera de lнnea
    la data de Joi Noi 21, 2013 6:19 pm



    Victor
    Administrator

    Administrator
    Poezie cu caracter programatic,
    Testament figureaza, în mod
    semnificativ, în fruntea întîiului volum
    de versuri, Cuvinte potrivite, publicat
    de Tudor Arghezi în 1927 fiind "ars
    poetica" argheziana.
    Poezia Testament sintetizeaza esenta
    gândirii estetice argheziene. Ideea
    fundamentala a poeziei este legatura
    indisolubil, organica, statornicit între
    poet si stramosii lui, "ramura
    obscura", oameni simpli, "robi cu
    saricile pline de osemintele varsate-n
    mine". Fata de acestia T. Arghezi
    considera ca are o datorie pe care
    trebuie s-o duca la îndeplinire. De
    aceea, dupa propria-i conceptie,
    creatia sa trebuie înteleasa ca singura
    zestre lasata urmasilor. Prima idee
    esentiala este aceea, ca poetul a
    înaltat prin arta sa cea dintâi
    "treapta", si cea mai grea dupa un
    lung trecut de truda si suferin al
    generatiilor care l-au precedat.
    Urmasii lui au datoria sa porneasca de
    aici si sa urce cu nadejde cât mai sus,
    sa împrastie definitiv întunericul în
    care si-au dus existenta înaintasii lor.
    Din "osemintele" si "cenusa din vatra"
    a stramosilor poetul face un
    "Dumnezeu de piatra", "Hotar înalt cu
    doua lumi pe poale/ Pazind n piscul
    datoriei tale". Într-un fel subtil, arta
    poetului capata un nou mod de
    militarism social în poezie, actul liric
    fiind transformat într-o razbunare a
    neferintelor strabunilor, caci în ea s-a
    strâns veninul tuturor generatiilor
    dinaintea lui. Verbul poetic se-ntoarce
    acum ca un "bici", care "izbaveste-
    ncet, pedepsitor/ Odrasla vie-a crimei
    tuturor". Finalul poeziei este edificator
    în acest sens: "Robul a scris-o,
    Domnul o citeste/ Fara a cunoaste ca-
    n adâncul ei/ Zace mânia bunilor mei".
    A doua idee esentiala a poeziei
    este izvorul si natura artei, asa cum o
    concepe T Arghezi. Mai întâi poetul
    marturiseste foarte elocvent cum din
    "graiul cu-ndemnuri pentru vite" al
    strabunilor, s-au "ivit cuvinte
    potrivite". Aceasta indica sursa
    principala a limbajului sau poetic:
    limbajul popular si familial al
    truditorilor pe ogoare. Din acest "grai"
    poetul selecteaza însa anumite
    cuvinte, care raspund mai bine
    conditiilor sale interioare si
    nazuintelor lui artistice, sugerând un
    mod anume de existenta: râpi, gropi
    adânci pe brânci, sudoare, bici, vite,
    plavani, ocara, sapa, sarici, rbdat,
    durere, mânie, robi, adica lumea
    saraciei si a suferintei, a vietii în
    zdrente, sub blestemul mucegaiului, al
    bubelor si al noroiului, al ocrii si al
    biciului.
    Poetul "framânta" însa îndelung
    aceste cuvinte "mii de saptamâni",
    fapt care corespunde unuia dintre
    principalele sale principii în procesul
    creatiei: travaliul artistic intens si
    îndelungat, transfigurându-le si
    conferindu-le valori estetice inedite.
    Una din problemele artistice
    importante în gândirea poetului o
    constituie, în aceasta poezie, estetica
    urâtului. Poetul recurge, pentru prima
    data în lirica româneasca, la "zdrente"
    din care face "muguri si coroane", iar
    din "bube", "mucegaiuri si noroi", isc
    "frumuseti si preturi noi". Pentru
    aceasta T. Arghezi promoveaza ideea
    ca în arta nu exista subiect urât sau
    frumos, ca în arta urâtul nu are nici un
    sens, ci numai exprimarea artistica
    gresita poate genera urâtul, numai
    tehnica artistica urâta sau lipsa de
    talent pot duce la realizarea unei
    opere literare inestetice.
    În antiteza cu aceasta zona lexicala
    în care sunt surprinsi termeni ce
    dezvaluie o realitate sociala mizer,
    cuvinte din "graiul" cu îndemnuri
    pentru vite al poporului, se
    configureaza o alta zona lingvistica în
    poezie, de data aceasta constituita din
    cuvinte care sugereaza domeniul
    artei, adica al lumii create prin
    transfigurarea materiei primare si
    ridicarea ei la o înalta treapta artistica:
    icoane, muguri, coroane, miere,
    vioara, frumuseti, preuri noi, etc.
    Cuvintele încarcate de mari potente
    stilistice si capacitati de plasticizare, cu
    un mare coeficient de materialitate,
    de concretee sunt parca dltuite în
    piatra, parca scapara prin alaturarea
    lor în versuri.
    Esenta tehnicii artistice argheziene
    consta în îmbinarea traditiei cu
    inovatia, a "slovei de foc", cea
    inspirata cu "slova faurita", cea
    îndelung muncita.
    În poezia Testament abunda
    expresiile figurate, care nuanteaza si
    sporesc puterea de evocare a
    imaginilor, potentînd considerabil
    realitatea prezentata. Multimea de
    metafore si simboluri fac ca poezia sa
    dobândeasca mari reliefuri artistice
    ["seara razvratita care vine", "cartea
    mea fiule-i o treapta", "si leagane
    urmasilor stapâni", "Le-am prefacut în
    versuri si-n icoane"]. Mentionam de
    asemenea si asocierile inedite de
    cuvinte, ca în epitetele: "nume
    adunat", "seara razvratita", "biciul
    rabdat" precum si unele comparatii
    care releva aceeasi sfera de viata a
    îndeletnicirilor aspre: "Ca fierul cald
    îmbratisat în cleste".
    DOW






    Draga Vizitator,Daca ti-am fost de ajutor nu uita sa-mi dai un Merci!,Respect Vizitator!






    Vezi profilul utilizatorului

    la data de Joi Noi 21, 2013 6:21 pm
    Fuera de lнnea
    la data de Joi Noi 21, 2013 6:21 pm



    Sandu
    User

    User
    Smile 

    Vezi profilul utilizatorului

    Astazi la 1:35 pm
    Fuera de lнnea
    Continut sponsorizat
    Astazi la 1:35 pm



    Continut sponsorizat

    Mesaj [Pagina 1 din 1]